Seminte De Pin 50g

De la 21,99 lei (2 oferte)

Funcții utile

  • Check Mark Poți sa setezi o alerta de pret pe email, ca sa nu ratezi pretul dorit.
  • Check Mark Adauga mai multe produse in "Produse Favorite" si poti sa vezi si varianta optima pentru stoc si pret.
  • Disc Poti sa citesti sau sa lasi o recenzie, parere, comentariu pentru oricare produs monitorizat

Prețuri de la

21.99 Lei
2199 Lei
drmax.ro
Vezi oferta
3090 Lei
vegis.ro
Vezi oferta

📈 Monitorizare istoric preț ultimele 21 zile

Minim
21.99 lei
Maxim
30.90 lei
Mediu
29.42 lei
Preț minim zilnic
Preț maxim zilnic

Analiza prețului

Cel mai mic preț al perioadei

Cel mai mic preț monitorizat este acum 21,99 lei, la Dr.Max. În ultimele 21 de zile, cel mai mic preț monitorizat a variat între 21,99 lei și 30,90 lei. Este cel mai mic preț înregistrat în această perioadă.

Față de începutul perioadei monitorizate, cel mai mic preț monitorizat a scăzut cu 29%, adică 8,91 lei. Între ofertele monitorizate este o diferență de 41%, adică 8,91 lei. Monitorizăm 2 oferte de la furnizori diferiți pentru Seminte De Pin 50g.

Prețul afișat este cel mai mic din perioada monitorizată. Poți seta o alertă mai jos dacă vrei să fii anunțat de o scădere suplimentară.

Datele se referă doar la magazinele monitorizate de FarmaMonitor și se actualizează zilnic.

📊 0 utilizatori monitorizează acest produs | 27 alerte active pe site
Seteaza o alerta de pret ca sa nu ratezi reducerile
🔔

Alertă Preț

Vrei să știi când scade prețul? Setează o alertă și te anunțăm!
ℹ️ Prețul actual minim: 21.99 lei
💡 Vei primi un email de confirmare mai întâi

Pinul (Pinnus silvestris) este un arbore rasinos, conifer care iubeste locurile insorite si creste la altitudini mai mici, nu numai in zonele montane. Mod de utilizare: Se consuma cateva seminte inainte de masa. Datorita gustului deosebit poate fi adaugat in salate, insa pot fi si o gustare delicioasa intre mese. Dupa deschidere se pastreaza la frigider. Descrierea plantei si cultivare : Exista circa 20 de specii de pin care produc seminte indeajuns de mari ca recoltarea lor sa fie eficienta. Pinus pinea este cultivat pentru semintele sale inca de acum 6000 de ani. In Europa exista inca o varietate, dar folosita pe scara mai mica, pinul elvetian (Pinus cembra). In Asia se cultiva pe scara larga doua specii, pinul coreean (Pinus koraiensis) in nord-estul Asiei si pinul Chilgoza (Pinus gerardiana) in vestul masivului Himalaya. Exista cateva specii si in America de Nord, cele mai importante fiind pinul de Colorado (Pinus edulis), pinul mexican (Pinus cembroides) si Pinus monophylla.  Semintele de pin europene se deosebesc de cele asiatice prin forma: ele sunt mai lungi, iar cele asiatice sunt mai scurte si mai groase, avand o forma oarecum asemanatoare cu boabele de porumb. Semintele de pin americane sunt mai mari decat cele europene si se decojesc foarte usor. Recoltaea conurilor se face ata mecanic cat si manual. Semintele cu cochilii cu tot sunt trecute prin masini de decorticat, unde sunt sfaramate intre cilindri de otel. Descrierea condimentului : Cand sunt extrase din conul de pin, semintele sunt acoperite cu o coaja tare, de grosime diferita, functie de specie. Desi din punct de vedere culinar semintele de pin sunt socotite ca facand parte din grupul nucilor si alunelor, din punct de vedere botanic ele sunt doar seminte. Coaja trebuie indepartata inainte ca semintele sa poate fi mancate. Semintele nedecorticate rezista extrem de mult, daca sunt depozitae la adapost de lumina, umezeala si caldura. Semintele decorticate se deterioreaza insa rapid, devenind rancede in cateva saptamani. Sunt un ingredient relativ scump, datorita cantitatii de munca necesara recoltarii. Pregatire si depozitare : Semintele de pin nedecorticate, in coaja, se pastreaza la temperaturi sun 10 °C, la adapost de umiditate si lumina. In conditii de stocare bune pot rezista si ani de zile. Semintele decorticate rancezesc repede. Cel mai bine se pastreaza in frigider, la adapost de lumina si umezeala. Po rezista astfel cateva luni. Etimologie : Denumirile din principalele limbi europene, inclusiv cea din limba romana, provin din limba latina, de la denumirea plantei: pinus pinea. Utilizari culinare : Semintele de pin se mananca in Europa inca din Paleolitic. Ele se pot consuma si crude, dar cel mai adesea sunt prajite, sau fripte usor inainte de a fi utilizate. Prajirea se executa la foc mic-mediu, fara ulei, timp de cateva zeci de secunde. Cand semintele incep sa se rumeneasca, se iau de pe foc. O ardere prea puternica face ca gustul sa devina amar, iar aroma capata un iz de ars, neplacut. Sunt o excelenta sursa de proteine (la 100 g seminte de pin se gasesc 31 g proteine), varietatile europene fiind mai bogate in acest nutrient decat varietatile asiatice si americane. Semintele de pin sunt cel mai adesea asociate cu regiunea Mediteraneana unde sunt un ingredient culinar important de cateva mii de ani. Acum 2000 de ani se gatea frecvent cu ele. Romanii le consuau conservate in miere, le foloseau la prepararea carnatilor si a dulciurilor. Sunt frecvent alaturate cu carnea rosie si alba, cu carnea de pasare, peste si vegetale. Semintele de pin asiatice sunt de mai proasta calitate, datorita texturii neomogene, dar sunt mai ieftine si inlocuiesc adesea semintele mediteraneene in preparatele mai putin pretentioase, mai ales acolo unde reteta implica macinarea lor. Sunt un component important al sosului pesto. Tot italienii folosesc semintele de pin ca decor pentru fusecuri “pignoli”, preparate din faina de migdale. Semintele de pin intra in componenta a nenumarate salate mediteraneene, prezente in bucatariiler din Spania, Franta, Italia, Grecia. Exista si o cafea, numita piñón (denumirea spaniola pentru seminte de pin), o specialitate din statul american New Mexico, preparata din seminte de pin prajite si care au o aroma puternica, de nuca. Din semintele de pin se extrage si un ulei, apreciat pentru aroma sa fina, de nuca si pentru proprietatile nutritive. RETETA: Paste cu sos pesto Ingrediente: – o punga de paste – 50 de grame de samburi de pin – 1-2 cani de frunze de busuioc proaspat – 2 catei de usturoi – ulei de masline – o canita de parmezan sau pecorino date prin razatoare Se utilizeaza fie un mojar fie un blender.  Macinati samburii de pin, usturoiul, busuiocul si parmezanul (se poate inlocui cu cascaval). Cand s-a format o pasta omegena, se adauga incet uleiul de masline, pana cand sosul are consistenta dorita.Acesat este sosul pesto 🙂 Pastele se fierb al dente si peste se toarna sosul pesto. 100% NATURAL FARA ADITIVI SAU CONSERVANTI Tara de origine: China

Compară ofertele disponibile pentru acest produs.


Descoperă mai multe la FarmaMonitor

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Păreri

Recenzii

Nu există comentarii încă.

Lasă o părere

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *