Diareea – tipuri si cauze

A doua zi după o masă la restaurant, te trezești cu crampe și alergi la baie de patru ori în două ore. Sau ai diaree de trei săptămâni fără cauză evidentă – ai mâncat normal, nu ai călătorit, nu ai febră. Sau diareea apare de fiecare dată când bei lapte sau mănânci pâine. Sau ai terminat un tratament cu antibiotice și tranzitul s-a dezorganizat complet.

Toate se numesc „diaree”, dar sunt probleme complet diferite – cu cauze diferite, mecanisme diferite și abordări diferite. Un produs care ajută la toxiinfecția alimentară poate fi inutil la colonul iritabil. Ce funcționează la diareea post-antibiotice poate fi irelevant la intoleranța la lactoză. Diferențierea e primul pas – fără ea, alegi la întâmplare.

Ce e diareea de fapt – mecanism, nu doar simptom

Diareea nu e o boală – e un simptom. Înseamnă scaune moi sau apoase, de cel puțin 3 ori pe zi. Poate fi acută (sub 14 zile – de obicei infecțioasă) sau cronică (peste 4 săptămâni – de obicei non-infecțioasă).

Patru mecanisme pot produce diaree, uneori simultan:

Osmotic – substanțe nedigerate rețin apa în intestin (intoleranță la lactoză, fructoză, polioli, laxative osmotice). Se oprește când nu mai mănânci substanța respectivă.

Secretor – intestinul secretă activ lichid (toxine bacteriene, unele infecții virale). Nu se oprește la post alimentar – continuă chiar dacă nu mănânci.

Inflamator – mucoasa intestinală e inflamată și nu mai absoarbe normal (infecții bacteriene invazive, boli inflamatorii intestinale). Frecvent cu mucus sau sânge în scaun.

Motilitate alterată – intestinul se contractă prea rapid, nu lasă timp pentru absorbția apei (colon iritabil IBS-D, stres, hipertiroidism). Scaunele sunt moi, dar rareori apoase.

De ce contează mecanismul: un produs care încetinește motilitatea (reduce contractiile) poate fi util la IBS-D, dar poate fi dăunător la o infecție bacteriană (reține agentul patogen în intestin). Soluția corectă depinde de cauza corectă.

Tipuri de diaree – diferențiere detaliată

Toxiinfecția alimentară

Ce se întâmplă: alimente contaminate cu bacterii (Salmonella, E. coli, Campylobacter) sau toxinele lor. Bacteriile sau toxinele irita mucoasa intestinală, producând secreție de lichid și peristaltism accelerat.

Cum se prezintă: debut brusc (2-12 ore după ingestie la toxine, 12-72 ore la bacterii), crampe abdominale intense, diaree apoasă, frecvent cu greață și vărsături. Poate include febră. Se rezolvă de obicei în 24-48 de ore.

Ce contează: organismul folosește diareea ca mecanism de eliminare a agentului patogen. Oprirea bruscă a tranzitului poate reține bacteriile în intestin și poate agrava situația. Prioritatea e rehidratarea, nu oprirea simptomului.

Diareea virală (gastroenterita)

Ce se întâmplă: virusuri (norovirus, rotavirus) infectează celulele mucoasei intestinale, perturbând absorbția și producând secreție.

Cum se prezintă: debut brusc, diaree apoasă, greață, vărsături (frecvent predominante), dureri musculare, febră ușoară-moderată. Durează 1-3 zile. Foarte contagioasă – se transmite ușor în familie, la birou, în colectivități.

Ce contează: se rezolvă de la sine. Rehidratarea e esențială (mai ales la copii și vârstnici unde deshidratarea progresează rapid). Antibioticele nu au niciun rol (e virus, nu bacterie).

Diareea călătorului

Ce se întâmplă: expunere la bacterii la care sistemul digestiv local nu e adaptat. Cauze frecvente: E. coli enterotoxigenă (cea mai frecventă), Salmonella, Shigella. Zone cu risc crescut: Asia de Sud-Est, Africa, America Centrală și de Sud, Orientul Mijlociu.

Cum se prezintă: apare în primele 2-3 zile de călătorie, diaree apoasă, crampe, urgență. Durează 3-5 zile. Poate fi intensă și poate perturba complet planurile de călătorie.

Ce contează: prevenția e mai eficientă decât tratamentul. Regula „boil it, cook it, peel it, or forget it” (fierbe, gătește, curăță coaja sau renunță). Evită: apă de la robinet, gheață, salate crude, fructe necurățate, alimente de la standuri stradale cu igienă incertă.

Diareea de colon iritabil (IBS-D)

Ce se întâmplă: motilitate intestinală accelerată, sensibilitate viscerală crescută, dezechilibru al microbiomului. Nu e infecție – e tulburare funcțională. Axa intestin-creier e implicată direct (stresul declanșează și agravează).

Cum se prezintă: cronică sau recurentă, alternează frecvent cu constipație (IBS-M), legată de stres, alimente specifice (FODMAP), sau fără trigger evident. Urgență matinală frecventă. Balonare asociată. Analizele și colonoscopia ies normale.

Ce contează: antisepticele intestinale nu au sens (nu e infecție). Probioticele specifice, dieta low-FODMAP și gestionarea stresului sunt abordările cu dovezi. E o condiție cronică care se gestionează, nu se „vindecă”.

Diareea de intoleranță alimentară

Ce se întâmplă: organismul nu poate digera anumite substanțe (deficit enzimatic sau sensibilitate). Substanțele nedigerate ajung în colon unde sunt fermentate de bacterii (gaze, balonare) și rețin apa osmotic (diaree).

Intoleranță la lactoză: deficit de lactază (enzima care digeră lactoza din lapte). Frecventă – afectează 60-70% din adulții la nivel global. Simptome: balonare, gaze, crampe, diaree la 30 minute – 2 ore după consum de lactate. Severitatea variază – unii tolerează iaurt și brânzeturi maturate (lactoză parțial fermentată), dar nu lapte.

Sensibilitate la fructoză: capacitate limitată de absorbție a fructozei în intestinul subțire. Excesul de fructoză ajunge în colon → fermentație → gaze, balonare, diaree. Surse frecvente: mere, pere, mango, miere, sirop de porumb cu fructoză din produse procesate.

Sensibilitate la gluten (non-celiacă): diferită de boala celiacă (care e autoimună). Simptome digestive (balonare, diaree, disconfort) după consum de gluten, fără anticorpi celiaci detectabili. Mecanism incomplet elucidat.

Polioli (sorbitol, xilitol, mannitol): îndulcitori artificiali din gumele de mestecat „fără zahăr”, bomboane dietetetice, produse „light”. Au efect osmotic – rețin apa în intestin. Pot produce diaree chiar la cantități moderate.

Diareea post-antibiotice

Ce se întâmplă: antibiotecele elimină și bacteriile benefice din intestin, nu doar pe cele patogene. Disbioză (dezechilibru al microbiomului) → diaree. În cazuri severe, Clostridioides difficile (bacterie oportunistă) poate prolifera și produce colită pseudomembranoasă (situație gravă care necesită tratament medical urgent).

Cum se prezintă: apare în timpul sau la câteva zile după terminarea antibioterapiei. Scaune moi, frecvente, crampe ușoare. Se rezolvă de obicei în câteva zile-săptămâni. Dacă e severă, cu sânge, febră sau durere abdominală intensă – evaluare medicală urgentă.

Ce contează: probioticele pot contribui la prevenirea și ameliorarea diareei post-antibiotice. O meta-analiză pe 63 de studii randomizate și peste 11.000 de participanți a confirmat că probioticele pot reduce riscul de diaree asociată antibioticelor cu aproximativ 42%.

Rehidratarea – cel mai important lucru la orice tip de diaree acută

De ce e critică

Diareea acută pierde apă și electroliți (sodiu, potasiu, clor, bicarbonat). Deshidratarea poate deveni periculoasă rapid – mai ales la copii mici, vârstnici și persoane cu boli cronice. Semnele de deshidratare: gură uscată, sete intensă, urina închisă la culoare și în cantitate mică, amețeală, oboseală marcată, ochi înfundați, piele care „rămâne ridicată” când o prinzi în pliu.

Sărurile de rehidratare orală (SRO) – de ce funcționează

Nu e „doar apă cu sare”. SRO au o formulă calculată precis: sodiu, potasiu, glucoză și citrat în proporții care maximizează absorbția intestinală de apă. Glucoza și sodiul se absorb împreună prin cotransport activ (un mecanism care funcționează chiar și când intestinul e inflamat) – și „trag” apa după ele.

Apa simplă se absoarbe mai slab decât SRO la diaree – pentru că intestinul inflamat pierde capacitatea de absorbție pasivă, dar cotransportul glucoză-sodiu rămâne funcțional. De aceea SRO sunt superioare apei simple la rehidratare.

Ce conțin SRO (formula OMS)

Sodiu (3,5g clorură de sodiu per litru), potasiu (1,5g clorură de potasiu), glucoză (20g) și citrat trisodic (2,9g). Osmolaritate redusă (245 mOsm/L) – mai bine tolerată și mai eficient absorbită decât formulele mai vechi cu osmolaritate mai mare.

Disponibile în farmacii ca plicuri de rehidratare orală – se dizolvă în apă conform instrucțiunilor. Nu se improvizează proporțiile – raporturi greșite pot agrava deshidratarea.

Ce NU rehidratează eficient

Sucurile de fructe (fructoză excesivă – efect osmotic care poate agrava diareea). Băuturile carbogazoase (nu conțin electroliți în proporție corectă). Cafeaua (efect diuretic + stimulează motilitatea). Alcoolul (deshidratează suplimentar). Apa simplă singură e mai bună decât toate acestea, dar SRO e superioară apei simple.

Dieta FODMAP și diareea cronică

La diareea cronică fără cauză infecțioasă (colon iritabil, intoleranțe alimentare), dieta low-FODMAP poate fi instrumentul cel mai eficient de identificare a triggerilor.

FODMAP = Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols – carbohidrați cu lanț scurt care se fermentează rapid în intestin.

Cum funcționează dieta

Faza de eliminare (2-6 săptămâni): se elimină toate alimentele FODMAP ridicat. Dacă simptomele se ameliorează semnificativ – confirmă că FODMAP sunt implicate.

Faza de reintroducere: se reintroduce câte un grup FODMAP pe rând, câte 3 zile per grup. Se observă ce declanșează simptome și ce nu.

Faza de personalizare: se mănâncă normal, evitând doar triggerii confirmați. Majoritatea oamenilor tolerează majoritatea alimentelor – doar câteva rămân problematice.

Alimente FODMAP ridicat (de eliminat temporar)

Oligozaharide: ceapă, usturoi, grâu, secară, leguminoase. Dizaharide: lapte, iaurt, brânzeturi moi (lactoză). Monozaharide: mere, pere, mango, miere (fructoză în exces). Polioli: ciuperci, conopidă, sorbitol, xilitol (din gume de mestecat „fără zahăr”).

Alimente FODMAP scăzut (sigure în faza de eliminare)

Orez, cartofi, quinoa, ovăz, banane (mai ales verzi), citrice, căpșuni, roșii, castraveți, morcovi, spanac, tofu, carne, pește, ouă.

Important de reținut

Dieta low-FODMAP nu e permanentă. E instrument de identificare, nu mod de viață. Eliminarea pe termen lung a tuturor FODMAP reduce diversitatea microbiomului (fibrele fermentabile hrănesc bacteriile benefice). Scopul: identifică ce te afectează, apoi mănânci normal evitând doar triggerii tăi.

Ce poate ajuta din probiotice – tulpina contează

La diareea post-antibiotice

Saccharomyces boulardii e probioticul cu dovezi solide pe prevenirea și ameliorarea diareei asociate antibioticelor. E o ciuperca (nu bacterie) – nu e afectată de antibiotice. Se ia pe toată durata antibioterapiei și 1-2 săptămâni după.

Lactobacillus rhamnosus GG are date favorabile pe reducerea duratei diareei la copii.

La colonul iritabil (IBS-D)

Lactobacillus plantarum 299v – date consistente pe reducerea balonării și a frecvenței scaunelor la IBS. Bifidobacterium infantis 35624 – date pe normalizarea tranzitului.

La diareea călătorului (prevenție)

Saccharomyces boulardii – luat preventiv în călătorii, poate contribui la reducerea riscului de diaree. Se începe cu câteva zile înainte de călătorie.

Tulpina contează

„Probiotice” generic nu înseamnă nimic – eficacitatea e demonstrată pe tulpini specifice, nu pe genuri. Un probiotic cu Lactobacillus generic nu e același lucru cu Lactobacillus plantarum 299v. Verifică tulpina pe etichetă.

Ce se mănâncă în timpul și după diaree

În faza acută (primele 24-48 ore)

Rehidratare e prioritatea. Alimentele solide se reintroduc treptat când diareea se atenuează. Regula BRAT (Bananas, Rice, Applesauce, Toast) e ghidul tradițional: banane (potasiu + pectină), orez alb (ușor de digerat, efect de „legare”), piure de mere (pectină – fibră solubilă care absoarbe exces de apă), pâine prăjită (carbohidrați simpli, ușor de digerat).

Ce se adaugă gradual

Supa de pui cu orez (hidratare + electroliți + proteine + carbohidrați simpli). Cartofi fierți. Morcovi fierți. Pui fiert sau la abur (proteină ușor de digerat). Iaurt cu culturi vii (probiotice naturale – readuce bacterii benefice). Ovăz fiert (fibră solubilă care reglează tranzitul).

Ce se evită până la normalizare

Lactate (mai ales la intoleranță sau post-infecție – lactaza se poate reduce temporar la inflamație intestinală). Alimente grase și prăjeli (stimulează secreția biliară care poate agrava diareea). Fibre insolubile excesive (tărâțe, cereale integrale în cantități mari). Cofeină (stimulează motilitatea). Fructoză excesivă (efect osmotic). Alimente foarte condimentate.

Ce poate contribui din plante

Mușețelul (Matricaria chamomilla)

Efect antispastic (reduce crampele intestinale) și antiinflamator pe mucoasa digestivă. Ceai de mușețel – blând, sigur, accesibil. Se bea călduț, de mai multe ori pe zi.

Ghimbirul (Zingiber officinale)

Antiemetic natural (reduce greața și vărsăturile asociate). Antispastic ușor. Se consumă ca ceai din ghimbir proaspăt fiert 5-7 minute sau ca tablete.

Psyllium (Plantago ovata)

Fibră solubilă care absoarbe exces de apă din intestin (formează gel) – poate contribui la „legarea” scaunelor la diareea ușoară-moderată. Se ia cu multă apă. Nu se ia la diaree acută severă (nu e tratament de urgență).

Roșcovele (Ceratonia siliqua)

Taninurile din roșcove au efect astringent intestinal – reduc secreția și „leagă” scaunele. Tradiție lungă în gestionarea diareei la copii. Disponibile ca pudră sau ca aliment.

Cărbunele vegetal activat

Adsoarbe (nu absoarbe) toxine și gaze din tractul digestiv. Poate contribui la ameliorarea diareei de origine toxică (toxiinfecție alimentară). Se ia la distanță de alte substanțe (adsoarbe și substanțele active din alte produse – reduce eficacitatea lor).

Când e necesară evaluarea medicală

Diaree cu sânge în scaun sau scaune negre. Febră peste 38,5°C care persistă mai mult de 48 de ore. Deshidratare severă (amețeală intensă, confuzie, absența urinei). Diaree care durează mai mult de 7 zile fără ameliorare. Diaree la copii mici (sub 2 ani) sau vârstnici – deshidratarea progresează rapid. Diaree severă post-antibiotice (posibil C. difficile). Diaree cronică fără cauză identificabilă.

La copii, la vârstnici și la persoanele cu boli cronice, pragul de consultare medicală e mai jos – deshidratarea devine periculoasă mai rapid.

Dozele variază în funcție de greutate, vârstă și stare de sănătate și se adaptează individual, ideal cu sfatul unui specialist.

Subiect propus de Cosmin Lazar — farmacist specialist, formare în nutriție și dietetică